miercuri, 18 septembrie 2013

Chiojdeni - scurt istoric

Intrand in posesia unor documente interesante despre locul in care acum vreo 20-30 de ani mergeam in vacante la bunici, mi s-a trezit interesul referitor la istoria acestui loc splendid din tinutul Rîmnicului Sărat.

Vizualizare hartă mărită

Astfel din monografia care mi-a cazut in mana aflam ca "un om a venit din Chiojdu si s-ar fi asezat aci impreuna cu vitele sale, mai cu seama cai, fiind pasuni frumoase. Locul acesta era inconjuratu de paduri si era bogat in nutret". Din documentarea ulterioara, am aflat ca acest lucru s-a intamplat in prima jumatate a secolului XIX, pana atunci denumirea fiind Niculestii de Munte, dupa numele proprietarilor pamanturilor din zona: familia Cîţu Niculescu. Conform ecomunitate.ro, cel care a venit din Chiojdu (valea Buzaului) era un mic arendas pe nume Toma Gramaticul.
Nu se mentioneaza cam in ce perioada s-a intamplat asta, dar se presupune ca vechimea asezarii ar fi de undeva de prin secolele XVI-XVII, cand s-ar fi construt o biserica si o cladire care a functionat ca scoala in secolul XIX.
Tot de acolo aflam ca "scoala a fost infiintata la 1815. Candidatul (dascalul) era platit de jurat, care strangea cate trei lei vechi de la fiecare locuitor ce avea baeti la scoala. Scoala a urmat astfel pana la 1836", iar acest "candidat" a fost platit de stat pana in 1867. "De la aceasta data soala a trecut sub ingrijirea domnului Grigore Marghiloman. Murind acest donator, la 1867 scoala a trecut sub ingrijirea fratelui sau, Iancu Marghiloman".
"Alixandru Marghiloman in 1885 cere aprobarea la Ministrul cultelor si instructiunii ca in comuna Chiojdeni sa functioneze o scoala de fete, se obtine aproberea si la unu februarie 1885 se infiinteaza scoala de fete paralel cu cea de baeti".
Dintr-o statistica datata 1893, aflam ca in scoala functionau 3 clase cu un total de 17 elevi, dintre care doar 8 au promovat."Anul cladirii localului de scoala: 1674". Comuna avea 1280 de locuitori la acea vreme impartiti in 3 catune: Tulburea, Chiojdenii Mici si Chiojdenii Mari (reunite la 1864).
Referindu-ne la biserici, anul constructiei primului lacas se pierde in negura vremurilor. Aflam ca "in 1871 i se mai vedeau ruinele ei, contemporani acestui an nu stiau anul constructiei. Deci, daca nici batrani din anul acela nu au putul afla cand a fost construita biserica, trebuie sa fi depasit cu mult 100 de ani. Se poate considera ca biserica a fost construita cu mult inaintea anului 1700. Printr-o adresa a revizorului scolar din 1878...se cerea invatatorului sa cerceteze daca pe raza comunei se  gasesc anumite dovezi materiale de pe timpul lui Stefan cel Mare". Se pare ca prima biserica (hramul Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil) s-a tranformat in ruine in urma unui cutremur in 1821.
Cea de-a doua biserica, cu hramul "Sfintii Voievozi," construita in apropierea celei vechi se pastreaza si astazi, fiind inclusa in patrimoniul national. Aceasta a fost ctitorita in perioada 1836-1839 de catre boierul Constantin Niculescu (sau Costache Cîţu Niculescu). Aceasta pastreaza de la vechea biserica
doar catapeteasma si cateva icoane semnate de pictorul Nae Orasteanu, datate 1786.
In ceea ce priveste portul popular, aflam din aceeasi monografie ca in secolul XIX "vara oamenii purtau palarii de pisla cu boruri mari, itari si camasi din bumbac, muntene si opinci, iar iarna caciuli din piele de miel, itari si muntene de lina, opinci. femeile purtau fote (stricatori), camasi si poale cusute la gherghef si broboade de lina"
Economia zonei a fost dominata initial de cresterea animalelor si cultivarea pamantului. Un moment important a fost in 1864, cand, odata cu reforma agrara din Principatele Române, taranii din Chiojdeni au fost improprietariti, fiind eliberați de obligațiile față de boieri.
In jurul anului 1900, o alta activitate importanta era exploatarea lemnului. Undeva pe "podul" Dumitrestilor exista o fabrica de cherestea detinuta de societatea Dolffer (proprietari: frati Rosenberg din Cernauti si, apoi, Walter Grimm si Dorfel) si apoi de Gustav Eikller (exista si varianta Eichler). "Materialul lemnos se transporta din dealul Rosu, Pucioase pe o cale ferata ingusta, iar materialul fasonat se transporta la depozitul Rimnicul Sarat cu acelasi mijloc.".
Conform ziarului Viitorul, din 31 iulie 1910 "... pe teritoriul comunei Chiojdeni, se află fabrica de cherestea a d-lor Grimm şi Dorffel, una din cele mai mari şi mai frumoase din ţară" (Sursa: Dumitrestii de ieri - Marian Galoiu).
In 1916 -  in timpul primului razboi mondial, fabrica a fost bomnardata de trupele rusesti si distrusa, iar din calea ferata nu mai exista nimic. Conform sursei anterior citate, locomotivele care operau pe calea ferata au fost duse la Piatra Neamt sau Turda si li s-a pierdut urma.
Dupa cele doua razboaie mondiale, istoria zonei a fost marcata de instaurarea comunismului, cele mai importante evenimente fiind colectivizarea si reforma administrativa prin care s-a desfiintat raionul Rimnicu Sarat.

Niciun comentariu: