Final(ă) de drum

Unii ar spune ca ne-a depasit conditia, altii ca am fi putut mai mult, dar una peste alta nationala antrenata de Radu Voina a facut un turneu reusit, incheind pe locul 3 dupa o finala cu Danemarca.
Jucand pentru a doua oara impotriva danezelor, ajutate (mai mult sau mai putin fair-play) din nou de publicul din  sala de la Herning, Romania a castigat medaliile de bronz, avand-o din nou pe Talida Tolnai in zi de exceptie. Pentru a treia oara aceasta a avut un procentaj de peste 40%, de aceasta data fiind ajutata si de restul echipei pentru a obtine victoria, spre deosebire de meciul cu Suedia.

 

Pe langa performanta echipei, este de notat si faptul ca "vedeta" (stiu, nu prea se potriveste cu handbalul) echipei, Cristina Neagu a fost golgetera turneului cu 53 de goluri si pe locul 1 la pase decisive (36 de pase de gol), fiind nominalizata in echipa de vis a campionatului ca cel mai bun inter stanga.

De aseemenea o putem vota pe Cristina pentru titlul de "Cea mai buna handbalista a anului 2010" aici: http://ihf.info/TheGame/Voting/tabid/105/Default.aspx.

Romania-Fosta Iugoslavie 3-0

In ultimul mesaj imi doream sa batem si urmatoarele echipe din estul Europei care ne vor iesi in cale si iata ca ne-a reusit in mare parte. Dupa Serbia, fetele au reusit sa faca o figura foarte buna si in grupa principala de la Herning, batand Croatia si Muntenegru.
Pe deasupra, ne-a ajutat si Spania care a batut Rusia, asigurandu-ne calificarea in semifinale.
Pentru ca nu se putea sa ne iasa chiar totul bine, Cristina Varzaru va avea o colega de suferinta dupa o accidentare urata suferita de Paula Ungureanu. Desi am ramas cu un singur portar pana la semifinala, Talida Tolnai s-a achitat foarte bine de sarcini, culminand cu un meci de exceptie impotriva lui Popovici&co., reusind un procentaj de mingi parate de peste 50%.


 O mica galerie foto:

Ziarele contamineaza?

Fara sa am intentia de a face asa ceva, desi ma gandisem adesea, zilele trecute am fost observatorul uiui fenomen ciudat, dupa parerea mea.

Multi stiu, probabil, ca in locurile publice se gasesc puncte de distributie a ziarelor gratuite. Intr-o zi, dupa ce am citit un asemenea ziar, l-am strans si l-am lasat intr-o cutie precum cea de mai sus. Ziarul nu era murdar sau mototolit, fiind doar impaturit putin diferit fata de celelalte.
Fiind nevoit sa astept inca ceva timp in zona, am fost martorul "reaactiilor " fata de ziar ale tuturor celor care au trcut pe acolo. Astfel, absolut nimeni nu a luat ziarul deja citit de altcineva, desi acesta era clar mai accesibil si preferau sa se chinuie pentru a scoate unul aflat mai jos uin teanc. Fara exceptie, toti au facut la fel, indiferent daca erau imbracati bine sau nu, elevi, studenti, muncitori, tineri sau batrani.
De ce oare? S-o fi anuntat raspandirea vreunui virus periculos prin intermediul tusului de ziar?
Numai respect

Restart

Dupa piedica (asa imi place sa cred ca a fost) pusa de Damemarca, tricolorele trebuiau sa uite repede dusul rece si sa demonstreze ce stiu in fata Serbiei. Aveam valoarea ca atu, dar si amintirea cosmarului din preliminariile Euro 2006, impotriva Serbia&Muntenegru cu Anja Andersen pe banca.
N-au fost probleme decat in primele minute, urmand apoi un galop de sanatate, in care singurul aspect negativ a fost accidentarea Cristinei Varzaru.
De mentionat evolutia excelenta a Talidei Tolnai. Paula Ungureanu va avea concurenta serioasa in meciurile care vin.

Urmeaza partidele care conteaza cu adevarat, cele din grupa principala de la Herning, impotriva Croatiei, Muntenegrului si Rusiei. Ne-am obisnuit cu Serbia, asa ca putem sa batem si alte estice.
Hai Romania!

Eterna poveste

Dupa un inceput de turneu care le pozitionase in fruntea favoritilor si in cosmarurile danezelor, fetele lui Radu Voina urmau sa intalneasca echipa gazda in meciul vedeta al zilei. Casele de pariuri ziceau ca ale noastre sunt mai bune, publicul danez ca ale lor, eu nu prea stiam ce sa cred. Sa ma entuziasmez dupa meciul cu Spania sau sa-mi fie frica de vesnica problema a echipelor romanesti: culcatul pe-o ureche.

Asadar, dupa cum transmite corespondentul nostru din fata televizorilui, Varzaru&co. au inceput bine partida, iar cu ajutorul apararii organizate si a catorva suturi bune expediate de Neagu sau Meirosu, am reusit sa fim in majoritatea tipului primului mitan pe creasta valului.
A doua repriza a adus insa cosmarul despre care aminteam. Pe masura ce trecea timpul, danezele au preluat controlul, ajutate fiind si de publicul poate prea vulcanic (pun pariu ca si la noi ar fi fost macar la fel). Pe langa asta ar mai fi de enumerat si alte cateva cauze ale caderii:

- decizia lui Voina de a o introduce pe Gatzel pe un post nepotrivit (extrema stanga) pe care n-a reusit nimic;

- ratarile de la 7 m;
- lipsa de omogenitate intre grupul de la Oltchim si restul jucatoarelor;
- ziua slaba prinsa de Varzaru si Elisei-Ardean.

Tot greul a fost dus de Neagu care a reusit sa ne tina in joc in multe momente si nu exagerez daca spun despre ea ca in momentul de fata este in primele 3 jucatoare ale lumii.
Astept acum meciul cu Serbia de sambata pentru a vedea cu cate puncte mergem in grupa principala. La rau nu vreau sa ma gandesc.

Sportul de echipa in care Romania chiar conteaza

La ora la care multi dintre conationalii nostri priveau inca o portie de stiri de seara, undeva "ascunse" pe TVR 2, fetele lui Radu Voina debutau la Campionatul European de Handbal (Danemarca&Norvegia 2010).
Prima adversara a fost Spania de care am trecut fara mari probleme, doar la inceput ibericele dandu-ne cateva emotii.

 

Cea mai buna jucatoare a fost Cristina Varzaru, extrema dreapta fiind de multe ori cea care a finalizat contraatacurile rapide ale romancelor.

 

Urmatorul meci va fi joi impotriva marii rivale din grupa de la Aalborg, tara gazda Danemarca.

 

Hai Romania!

Stejarii se frang, dar nu se indoiesc niciodata

Saptamana trecuta mi s-a confirmat dorinta. Echipa nationala de rugby a Romaniei a obtinut calificarea la Cupa Mondiala din 2011 din Noua Zeelanda, dupa ce a trecut cu 39-12 de Uruguay.
Eseu Csabi Gal (min 10)

Eseu Fercu (min 65)

Finalul meciului si bucuria "stejarilor"

Alaturi de handbal, rugby-ul ramane sportul de echipa cu cele mai numeroase prezente la Campionatele Mondiale. Desi la anul vom fi intr-o grupa foarte grea (Anglia, Argentina, Scotia si Georgia) sper ca baietii sa lupte pana la capat.
Hai Romania!

Cursa vietii

Intr-o lume in care toti alearga dupa bani si faima, exista si oameni care alearga pentru ceilalti, pentru ca el crede in acest lucru si pentru placerea miscarii.
Serge Girard, in varsta de 56 de ani a alergat in ultimul an, fara a face nicio zi de pauza 27011.88 km, strabatand la picior toata Europa.

Numai respect

Ne respectam traditia

Intre un articol care ne arata cat de prost e un fotbalist si altul in care vedem cat se suporta Borcea cu Lucescu cel mic, am mai aflat zilele acestea de la stirile sportive romanesti ca niste fetite "au comis-o" din nou.
Asadar, scoala romaneasca de gimnastica, (cliseu, stiu) a reusit sa ne faca o noua bucurie, aducand un titlu si o medalie de argint de la Campionatele Mondiale de la Rotterdam.
Felicitari Anei Porgras si Dianei Chelaru.

Numai respect

Va asigur...

Pentru cei interesati, pot incheia mai multe tipuri de asigurari la ASTRA:
- asigurari obligatorii de locuinta (conform legii 260/2008, de la 1 ianuarie 2011 toate locuintele trebuie sa fie asigurate impotriva riscurilor de cutremur, alunecari de teren si inundatii) - 20 Euro la cursul zilei
- RCA
-asigurari facultative: CASCO, medicale de calatorie, complete de locuinta, de viata. 

Hai România

Intr-o perioada in care "marii fotbalisti" depasesc doar Luxemburgul in clasament, iar circul e la ordinea zilei, o echipa de tineri sportivi romani este aproape de o performanta notabila.
Asadar, azi de la ora 14:30, in orasul lui Eminescu, echipa U21 a Romaniei are nevoie de sustinere in meciul cu Anglia pentru calificarea la Campionatul European din Danemarca.

 

 Numai respect.

Bye, bye, le ballon!

Un pasaj dintr-o reclama la moda in anii trecuti suna cam asa: "J'ai des oiseaux, tu as des oiseaux".
Am  deschis articolul asa pentru ca nu aveam inspiratie. Despre titlu, vom reveni mai tarziu in cadrul acestui episod.
Asadar si prin urmare, pe vremea cand nametii inca ne cotropeau, am hotarat ca punctul culminant al calatoriilor din 2010 sa fie in septembrie, iar destinatia, Paris.
Dupa destule peripetii in legatura cu modificarea/anularea orelor zborurilor, am reusit ca la momentul vacantei, sa nu avem probleme in acest sens.
Inarmati cu arme si bagaje (a se citi: 2 rucsacuri, o gentuta si un aparat foto), ne-am imbarcat cu destinatia Beauvais, micul orasel unde aterizeaza de obicei Blue Air cand vrei sa ajungi la Paris.

Am fost intampinati de o vreme superba (nu exagerez, desi aveam temeri, urmarind prognozele) si in scurt timp am inceput maratonul explorarii Orasului Luminii

Bazandu-ne pe o informare foarte temeinica anterioara, am reusit sa ne deplasam si sa vedem tot orasul aproape fara nici o problema. Primul pas, metroul, care ne-a ajutat sa ajungem aproape oriunde am vrut fara sa mai fie nevoie sa mergem pe jos, desi am savurat si promenadele per pedes.

Pana sa ajungem la hotel, primele impresii despre Paris ni-le-am facut vazand insula de modernitate din oceanul de clasicism: La Defense

De aici "am cules" si replica din titlu, aceasta fiind spusa de catre o fetita care tocmai scapase din maini si alerga dupa un balon cu heliu care si-a luat zborul spre cer.
Urma sa ne cazam la micutul hotel Palace din zona Garii de Est. N-am dus lipsa de peripetii, dar pana la urma am rezolvat totul, continuandu-ne periplul dupa-amiezii de duminica.

Primele opriri, garile (de Est si Nord) unde am vrut sa vad unul dintre trenurile celebre ale lumii: TGV

Primul dintre punctele aglomerate ale Parisului pe care l-am vazut a fost zona Montmartre, unde se amesteca destul de armonios sobrietatea Bazilicii Sacre Coeur cu furnicarul magazinelor si miilor de turisti care misuna prin zona.

In apropiere, am vazut si celebra "Moara Rosie", desi  nu se innoptase inca pentru a savura cu adevarat luminile.

Inserarea ne-a gasit in drum spre turul cu Bateaux Parisiens, chiar in zona Turnului Eiffel, unde tocmai se aprinsesera luminile.

 

Noaptea ne-a prins epuizati, profitand de un somn adanc, iar dis-de-dimineata eram deja pe strazi in urmarirea altor obiective.
La Muzeul de Arta Moderna Georges Pompidou n-am reusit sa intram, deoarace se deschidea mai tarziu. Doar l-am admirat de afara alaturi de atelielul Brancusi.

Hotel de Ville (primaria Parisului)

Prima "Capodopera" a zilei a fost Muzeul Luvru, precedat de Place de la Concorde si de Jardin des Tuilleries.

Ajungand la coada din dreptul piramidei pe unde se intra la muze, am avut un soc: era o coada imensa, desi era o simpla zi de luni. Dupa cateva minute, ne-am lamurit, observand ca aceasta se misca foarte repede, nu ca in alte tari de sorginte latina.

Dupa aproximativ jumatate de ora, am intrat. Unii gratis, altii contra cost. Pus pe fapte mari, am inceput sa citesc toate inscrisurile din dreptul exponatelor, dar foarte repede m-am lasat pagubas si bine am facut. Muzeul era IMENS si aveai nevoie de macar o zi pentru a-l vedea atent. Am trecut cu destula rapiditate peste multe dintre sali, observand interesul anormal de mare pentru un tablou destul de mic. Il cunoasteti cu totii sub numele de Monalisa sau Gioconda, pictata de Leonardo da Vinci.

 Luxoasa zona Place Vendome (Hotel Ritz era alaturi)

Garnier (opera, nu cosmeticele)

Manastirea Marie Madeleine

La ora 17 si ceva eram la coada speciala pentru cei cu bilete rezervate pe internet pentru urcarea in varful Turnului Eiffel. Noi am stat 2 minute, iar cei cu bilete cumparate pe loc, macar jumatate de ora. Sic.

Seara a fost dedicata plimbarii si relaxarii prin Champ de Mars (picnic cu baghete, croissante si un pic de bere), Esplanda Invalizilor, Podul Alexandre III, Grand si Petit Palais si Champs Elysees

Din nou, patul ne-a fost cel mai bun prieten.
Ziua de marti ne-a dus initial catre Hale, dupa care catre zona unde se ridica odinioara Bastilia, dar unde se afla acum doar un monument, alaturi de Opera cu acelsi nume.

Casa memoriala Victor Hugo din Place de Vosges (mai putin cunoscuta de catre hoardele de turisti)

Domul Invalizilor cu mormantul lui Napoleon Bonaparte si cateva sali foarte frumoase care prezentau istoria armatei franceze de la Ludovic al XIV-lea pana la Charles de Gaulle

Pantheonul marilor valori ale culturii franceze. Pendulul lui Foucault se afla chiar in mijloc, iar la subsol sunt criptele lui: Alexandre Dumas, Emile Zola, Victor Hugo, Voltaire sau Jean Jaques Rousseau.

Relaxare in Jardin de Luxembourg

Un restaurant cam "indiscret"

Porumbei la Notre Dame

Vizita la galeriile Lafayette

In ultima zi, am reusit sa vizitam Notre Dame (se inchisese in nasul nostru cu o seara inainte) si cateva poduri interesante, iar pranzul ne-a gasit in drum catre aeroport.

Pont Neuf

Pont des Arts

Desi avionul a avut intarziere la plecarea spre tara, n-a mai contat. Am bifat inca o mini-vacanta reusita in aproape toate privintele.
A suivre.