Cum nu puteam sa ies din trend, mai cu voie, mai fara voie, anul asta am fost implicat in special in “biciuirea cailor” personali (a se citi: antrenamente, moral etc), in vederea unor performante tot mai bune pe 10km. Prea scurt pentru unii, prea lung pentru altii, dar numai potrivit pentru mine.
Inceputul de an a venit cu o inscriere "corporate" la Gerar, unde firma la care lucrez e sponsor principal. Desi nu aveam antrenament si nici prea multa experienta pe vreme rece, am reusit un timp bunicel de 51:28 pe 10,56 km.
Era doar inceputul, pentru ca am trecut la antrenemente specifice, cu scopul declarat sus si tare sa distrug PB-ul (Personal Best=cea mai buna performanta pe o anumita distanta) la 10 km.
Indrumat de aplicatia MyAsics, dar si de comunitatea Share Your Run, plus prezente la Adidas Runners, pregatirea a mers bine spre excelent, reusind sa bat recordul inca din antrenamente, dar asteptam cursele pentru a reusi targetul principal: sa scad sub 45 de minute.
La final de aprilie venise momentul să văd dacă antrenamentul din ultimile săptămâni a dat roade sau ba.
Deși pregătire decursese bine, ca de obicei, au aparut niște bețe în roate: un gât ceva mai rebel și un program nu tocmai de sportiv cu 2-3 zile înainte de cursă.
Ca de obicei, de dimineață m-am prezentat înaintea multora în zona de start, având timp suficient de socializare cu restul membrilor SYR participanți, dar și pentru o încalzire foarte necesară pentru o astfel de competiție.
Cum-necum, m-am strecurat în primele rânduri, la linia de start, în spatele sportivilor de performanță, dar asta nu mi-a oferit niciun avantaj substanțial. Ca de obicei, am reușit să plec mai tare decât trebuia, fiind luat de val, terminând primul km în 4:19, dar am reușit să mă temperez odată cu întoarcerea din dreptul serviciului (Piata Presei Libere).
Am reușit apoi să mențin ritmul dorit, agățându-mă de mici grupulețe, cel mai mult stând lângă cativa membri Ro Club Maraton. Bucata de pe Calea Victoriei a fost cea mai frumoasă, mai ales pentru că mă întâlneam cu prieteni trecând din ambele sensuri.
Cum anticipam, cea mai grea porțiune a fost cea de la acul de păr de la Hilton, unde traseul urcă ușor, în ciuda promisiunilor organizatorilor. Spre final, am reușit să păstrez viteza, îndemnându-mă cu alți concurenți, dar și motivat de unii spectatori. Pe ultima linie dreaptă am călcat accelerația (3:55, că atât puteam) și am reușit să trec linia de sosire într-un timp net de 44:18 (brut cu 2 sec mai mult).
Așadar a ieșit cum mi-a dorit, cu PB pe 10 km, PB pe 5 km (21:59) și 2 mile (13:59), Locul 112 din 1162, la general (primii 10%) și 28 din 161, la M 35-39 (doar primii 18%, deci e concurență mai mare la noi). La acel moment credeam că am încă rezerve (mentale și fizice) de a putea un pic mai bine, dar asta in mai putin de o luna, în mai la SMIB.
De menționat că a fost prima cursă în echipamentul oficial Share Your Run, care sper sa faca performanta" mult timp de acum incolo.
Sa venim mai in zilele noastre. Dupa BI10K, ma inscrisesem si la BIHM, mai ales din dorinta de a mai avea “o fisa” de bagat, in caz ca nu reuseam in maretul plan de a scadea #sub45. Un fel de plan B. Dar cum, la cursa din aprilie, totul a mers bine si facuzem un PB de un pic peste 44, m-am cam impartit in doua. O parte s-a lasat pe tanjeala si a cam redus motoarele, multumita de rezultat. Alta parte a zis ca trebuie sa mai bag ceva antrenamente, cu ceva sprijin din exterior (Silviu Burcea si Dorin Moise, in special) si a mai reusit sa mentina forma, cu o incercare de a bate iar PB-ul. Why not #10kmsub44?
Iata ca vine si ziua cursei. Cum am mai zis, noi astia de la 10 km am fost un pic avantajati de ora de start (8:15, fata de cei de la semi: 9:45), asa ca eram decis sa profit. Ca de obicei, tabieturile matinale facute (cu un pic mai putina mancare ca de obicei. Deh, cursa mai scurta) si iata-ma la locul faptei. De mentionat ca nu prea am dormit asa de bine noaptea asta, dar nu de emotii, fii-miu fiind “de vina”
De organizare nu vorbesc, sunt altii mai critici decat mine. Oricum, a fost si cu bune si cu rele, as usual.
Socializarea pre-race a decurs normal, dar am primit un boost de moral de la doua persoane cu care am avut onoarea sa ma cunosc. Prima e cea mai tare profa de muzica din tara (se stie ea
), care si-a rupt din timp sa bifeze condica la start. Bravo Ana-Maria Rusu! Al doilea OM pe care am avut ocazia sa il intalnesc (pentru prima data, de asemenea) este Robert Cadar. Probabil ii cunoasteti povestea, dar omul asta merita tot respectul nostru pentru ceea ce face, in situatia in care se afla. Recunosc ca nu am facut incalzirea chiar cum trebuie, sarind sau scurtand din etape, dar m-am prezentat optimist la start (dat din coate, etc, pana am ajuns in fata la sectorul C), unde am plecat alaturi de Cristian Iancu. Din pacate, el nu a putut sa se tina de plan, asa ca am alergat cam solo, o buna parte, daca putem spune asa, cand sunt cateva mii de oameni in jur.Luat de val, ca de obicei, am plecat aproape de 4 pe mie si chiar ma simteam bine. Infloreau intrebari de genul: “ce-ar fi daca as putea tine ritmul asta?”, dar am zis ca nu e cazul-deocamdata. Tot in aceasta bucata am mai primit un ajutor de moral (chiar daca nu prea era nevoie inca) de la grupul Adidas Runners, in frunte cu Alexandru Corneschi care isi facea incalzirea pentru semi-ul de mai tarziu batand cu furie in niste tobe.
A urmat bucata care mi s-a parut cea mai dificila. Soarele care imi batea din fata, coroborat poate cu viteza cam mare de pe primii 2 km, m-au facut sa sufar un pic pe bucata intre Unirii si Alba Iulia, dar la intoarcere am inceput sa ma simt mai bine. A contat un pic si gelul (relicva de la BI10K) pe care l-am "absorbit" pe la Biblioteca Nationala.
Pe la magazinul Unirea m-am “speriat” un pic, cand a aparut Catalin Holban si credeam ca o sa ies pe locul doi dintre participantii SYR.
Rezultatul: 44:04 brut, cu un 43:58 net, dar astea pe 10,1 km. Strava zice ca am un nou PB pe 10k: 43:34, cu mai bine de 30 de secunde fata de precedentul.
Locul 52 din 3022 la general si 16 din 527 la M(35-44), reusind sa fiu in primii 2-3%, cee ace mi se pare cam mult pentru unul ca mine, dar sunt incantat
😎Meritele principale: grupul de sfatuitori de pe SYR, alergarile de la AR, chiar si My Asics, dar si faptul ca am putut sa ma tin de priogramul de antrenament.
O scurta socializare alaturi de acelasi Catalin, dar si Steven White (o alergare de revenire impreuna), recuperarea rucsacului de la garderoba, alta plimbare pe acolo, urmata de urmarirea startului de la semi si asa s-a incheiat participarea mea la BIHM.
Cam asta a fost epopeea recordurilor personale la 10 km in prima parte a lui 2018 (vreo 5 doborari in decurs de o luna si ceva, semn ca a mers binisor). Mai jos de 43:30 va fi foarte greu, dar...cine stie. Deocamdata, ma bate gandul la un #semisub1h40 in toamna la MIB, dar sa vad ce imi va mai rezerva sezonul cald inceput mult prea repede.
Intre timp, mai ales datorita "vechilor prietenii" si anvergurii luate de grupul Share Your Run, am devenit un pic celebru cu un ARTICOL scris de Codruta Holban in Corporatisti Sportivi, dar si cu interviul de inceput al unui proiect frumos: Sport Reporter Interview / People Inspire People al bunului prieten Mihai Agalopol.
Multumiri pentru poze: APhoto, Fotograful tau, BIHM/ARBC (in special Cristina Ionescu), Gerar si altor pozari nementionati. Ma inclin ;)
Revin in curand, dar de data asta nu va mai fi despre sport (decat putin), ci despre calatorii.
Stați prin preajmă ;)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu