Intamplator am urmarit meciul lui Victor Hanescu din turul 3 de la Wimbledon. Nu pentru ca nu mi-ar placea, ci pentru ca avusesem altceva planificat initial.
Dupa primele doua seturi in care doar comentariul lui CTP m-a enervat, jocul tenismenului nostru fiind relativ ok, am inceput usor-usor sa am temeri.
Cu exceptia meciului nationalei masculine de handbal cu Rusia si a unei reveniri a celor de la Dinamo la fotbal cu niste cehi parca, nu mi-a fost dat sa traiesc reveniri de exceptie ale sportivilor romani.
In sens invers insa, Slava Domnului, am avut cu carul si nu e cazul sa le pomenesc pentru ca le stim cu totii.
Victor n-a vrut sa iasa din tipicul sportivului roman si dupa 2-0 la seturi si vreo 4 mingi de meci, a reusit o "performanta" rara, reusind sa piarda meciul.
Pe langa faptul ca a pierdut, este trista si maniera in care a facut-o. Altii de ce pot juca si chiar se pot motiva exceptional in momente de adversitate din partea spectatorilor. Vezi vuvuzelele, ca sa dau un exemplu recent.
Pacat.
